Consideraţii asupra ştiinţei

Foloasele aduse vieţii ştiinţifice şi spirituale, contribuţia adusă de Mesagerul lui Allah lumii ştiinţifice, sunt manifestări ale universalităţii mesajului său.

Coranul acordă importanţă ştiinţei şi impulsionează toţi oamenii spre ea: "Oare sunt egali cei care ştiu cu aceia care nu ştiu?" (Zümer [Cetele], 39/ 9) şi apreciază mai mult pe cei care ştiu decât pe cei care nu ştiu.

Într-un alt verset se relevă faptul că de Allah se tem robii învăţaţi: "Şi se tem de Allah singuri învăţaţii dintre robii Săi." (Fatır [Creatorul], 35/28).

Într-o carte deosebită atribuită lui Ebu Hanife, este proslăvit cuvântul lui Allah: "Allah(cc) are consideraţie numai faţă de robii Săi învăţaţi." Desigur că , acest respect trebuie gândit ca o calitate ce se potriveşte unei persoane pure şi măreţe. Cartea este deosebită^[1], dar din punct de vedere a dimensiunii semnificaţiei, este nevoie de aprofundare.

Analizând o chestiune legată de ştiinţă, Fahruddin Razî spune cu umor: "Câinele celor trei doctrine, rămas în afara Doctrinei malekite, primeşte toată murdăria." Adică, câinele este în totalitate impur şi nu este indicat de ţinut în casă.

În cazul în care câinele ar deveni un câine dresat, adică să fie învăţat să vâneze şi dresat să păzească oile, atunci se schimbă situaţia. Vânatul pe care-l aduce în gură se poate consuma. Locurile pe unde umblă sunt considerate pure şi nu există interdicţii de a-l ţine în casă…

İmamul Fahruddin Razî se opreşte puţin aici şi spune: "Un câine învaţă numai să vâneze…şi învăţând acest lucru iese din starea de impuritate şi devine un individ în cadrul familiei, atunci voi faceţi analogie cu modul în care un om învăţat poate să ajungă pe culmi."

Iată semnificaţia şeriat-ului, iată mesajele religiei islamice şi iată ceea ce a venit odată cu Măritul Muhammed Mustafa (sas)! Cei care nu ştiu de Allah sunt ignoranţi. Toţi cei care ştiu de Allah şi se supun lui Allah sunt "învăţaţi". Din punct de vedere al şeriat-ului şi religiei, nu se pot numi "învăţaţi" cei care nu-L recunosc pe Allah şi nu ştiu de profet. Însă cei care-L recunosc pe Allah şi ştiu de existenţa profetului, chiar dacă au puţine cunoştinţe, sunt consideraţi învăţaţi şi Allah, faţă de cei care ştiu despre profet, cărţi, despre faptul că după moarte vine învierea, despre rai şi iad, va face totul pentru a fi respectaţi.

În numele spiritului mă voi mulţumi să amintesc cuvintele: "O oră de gândire este mai folositoare decât un an de rugăciuni."^[2]

Occidentul nu a sesizat şi nici nu a găsit acest lucru, nici nu a putut să atingă acest punct. O oră să vă gândiţi sistematic, să găsiţi ceva de oferit pentru binele omenirii sau, în numele vieţii sentimentale şi spirituale, pentru lumea de apoi şi fericirea veşnică să vă cufundaţi în meditaţie într-un climat pozitiv, fără obstacole, just, apoi să apreciaţi rezultatele gândirii, cugetării voastre la dimensiunile lumii de azi şi a lumii de apoi. Da, dacă puteţi să faceţi aceste lucruri, veţi câştiga binefacerile rugăciunilor de un an.

De ani buni noi ne-am înstrăinat de cugetare, gândire şi ne-am îndepărtat sau am fost îndepărtaţi de credinţa profundă. Pentru această îndepărtare vina nu aparţine İslamului, ci musulmanilor. Măritul Muhammed Mustafa (sas) a lăsat larg deschise porţile şi ferestrele gândirii şi a poruncit: "Intraţi în ele în pace şi cu siguranţă!" (Hicr [Al-Hijr], 15/46).

Îndepărtându-ne de ştiinţă şi gândire, am devenit limitaţi şi superficiali. În faţa occidentalilor nu am reuşit să ne apărăm echilibrul şi locul; datorită acestui lucru, ei au un cuvânt de spus. Şi noi am ajuns în situaţia de a-i asculta. Dar, am credinţa că, această naţiune, care are la bază o cauză, are o origine nobilă şi sănătoasă, într-o zi îşi va ocupa locul în echilibrul dintre state.

Da, Mesagerul lui Allah a venit cu un mesaj pentru morală şi educaţie. Dar, acest lucru a făcut-o fără a deforma talentele şi capacitatea oamenilor. Acest lucru li s-a părut oamenilor extraordinar de atrăgător. Deoarece în sistemul lui educativ nu exista conflict cu natura, cu caracterul omenesc. Fiecare dintre mesajele Lui exprima o funcţie stimulativă. El îşi îndeplinea atribuţiile în mijlocul unei comunităţi care nu ştia nimic din morală sau educaţie. În exemplele pe care le voi da, vom observa împreună de unde i-a luat şi unde i-a dus Mesagerul lui Allah şi cum au avansat.