Despre autor

Fethullah Gülen, învăţat şi filozof musulman, şi totodată scriitor şi poet prolific, s-a născut în estul Turciei, în 1938. Pregătirea religioasă şi-a făcut-o sub îndrumarea unor mari învăţaţi musulmani şi lideri spirituali. Fethullah Gülen a studiat totodată şi principiile şi teoriile ştiinţelor fizice şi sociale moderne. Aptitudinile sale deosebite şi puterea sa de concentrare asupra studiului l-au ajutat să-şi depăşească foarte curând colegii de vârsta lui. În 1958, după absolvirea cursurilor cu rezultate excepţionale, a primit diploma de stat de predicator şi a obţinut curând un post în Izmir, a treia provincie ca mărime din Turcia. Aici, Fethullah Gülen a început să-şi cristalizeze ideile şi să-şi lărgească audienţa. În predicile şi discursurile sale, a abordat cu precădere problemele sociale stringente ale momentului. Principala sa preocupare era de a-i îndemna pe tineri să-şi pună în armonie dezvoltarea intelectuală cu o spiritualitate plină de înţelepciune şi un activism devotat şi profund uman.

Fethullah Gülen nu şi-a oferit învăţăturile numai în oraşe. A călătorit prin provinciile Anatoliei şi le-a vorbit oamenilor nu numai în moschei, ci şi la diverse întălniri şi chiar în cafenele modeste. A reuşit în acest fel să se adreseze unui număr mai mare de oameni şi să atragă atenţia comunităţii universitare, în special a studenţilor. Tema discursurilor sale, oficiale sau neoficiale, nu s-a rezumat niciodată la problemele strict de natură religioasă. Vorbea totodată despre educaţie, ştiinţă, darwinism, economie şi dreptate socială. Adâncimea şi calitatea discursului său care aborda o varietate atât de mare de subiecte au impresionat în mod deosebit comunitatea universitară, cucerindu-i respectul şi atenţia.

Fethullah Gülen s-a retras din activităţile sale educaţionale în 1981, după ce inspirase o întreagă tânără generaţie. Eforturile sale începute în anii 1960, mai ales în reformarea domeniului educaţiei, l-au făcut să devină una din personalităţile cele mai cunoscute şi mai respectate din Turcia. În perioada 1988-1991, Fethullah Gülen a ţinut o serie de predici în calitate de predicator emerit în câteva dintre cele mai cunoscute moschei din cadrul unor mari centre urbane, continuând totodată să-şi transmită mesajul sub forma unor conferinţe pentru marele public atât în Turcia cât şi Occident.

Principalele sale idei

În discursurile şi scrierile sale, Fethullah Gülen vede un secol XXI în care vom fi martorii apariţiei unei dinamici spirituale care va face să renască valorile morale îndelung uitate. O epocă a toleranţei, a înţelegerii şi a conlucrării internaţionale, care va conduce în final, prin dialog intercultural şi valori comune, spre o civilizaţie unică şi atotcuprinzătoare. În domeniul educaţiei, Fethullah Gülen a fost principalul promotor al înfiinţării unor organizaţii caritabile care să lucreze în interesul bunăstării comunităţii, atât în Turcia cât şi în alte ţări. A inspirat utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, mai ales a televiziunii, în vederea informării publicului în probleme de mare importanţă, atât la nivel individual cât şi colectiv.

În opinia lui Fethullah Gülen, desideratul dreptăţii pentru toţi nu poate fi atins decât prin asigurarea unei educaţii universale, adecvate şi corespunzătoare. Numai atunci vor exista înţelegerea şi toleranţa de care este nevoie pentru ca drepturilor fiecăruia să fie respectate. Pentru a atinge acest scop, pe pacursul anilor, Fethullah Gülen a încurajat elitele sociale, liderii comunităţilor şi oamenii de afaceri, de la marii industriaşi până la micii comercianţi, să acorde sprijin unei educaţii de calitate. Prin donaţiile acestor oameni, organizaţiile din domeniul educaţiei au reuşit să înfiinţeze numeroase şcoli, nu doar în Turcia, ci şi în alte ţări.

Fethullah Gülen a arătat că, în lumea modernă, persuasiunea este singurul mijloc prin care îi poţi face pe oameni să îţi accepte ideile. Pe cei care recurg la forţă în acest scop i-a descris ca suferind de un faliment intelectual. Oamenii vor pretinde întotdeauna dreptul la libera alegere a felului în care îşi duc viața şi la libera exprimare a valorilor lor spirituale şi religioase. Democraţia, ne spune Fethullah Gülen, în ciuda multor dezavantaje, este în prezent singurul sistem politic viabil, iar oamenii trebuie să se străduiască să asigure modernizarea şi consolidarea instituţiile democratice, pentru a făuri o societate în care drepturile şi libertăţile individuale să fie respectate şi apărate şi în care egalitatea şanselor să nu mai fie un simplu vis.

Activităţi interconfesionale şi interculturale

De la retragerea sa din activitatea educaţională, Fethullah Gülen şi-a concentrat eforturile în vederea iniţierii unui dialog între grupuri reprezentând ideologii, culturi, religii şi naţiuni diverse. Articolul său Necesitatea dialogului interconfesional a fost prezentat în faţa Parlamentului Religiilor Mondiale din Cape Town (1-8 decembrie 1999). Fethullah Gülen spunea cu această ocazie că „dialogul este imperativ” şi că oamenii, indiferent de naţionalitate sau de regim politic, au mai multe în comun decât îşi pot da seama.

Astfel, Fethullah Gülen consideră că dialogul sincer este la fel de folositor pe cât este de necesar, pentru ca oamenii să ajungă să se înţeleagă mai bine unii pe alţii. Pentru a atinge acest scop, Fethullah Gülen şi-a adus o contribuţie însemnată la înfiinţarea Fundaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor (1994), ale cărei activităţi de promovare a dialogului şi a toleranţei în rândul tuturor categoriilor sociale au fost primite cu entuziasm de marea majoritate a societăţii. În aceeaşi direcţie s-au înscris şi contactele lui Fethullah Gülen cu personalităţi din Turcia şi din întreaga lume. Papa Ioan Paul al II-lea, pe care l-a vizitat la Vatican, John O’Connor, arhiepiscop de New York, Leon Levy, fost preşedinte al Ligii Împotriva Defăimării, sunt doar câţiva dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai diferitelor religii cu care Fethullah Gülen a avut întâlniri pentru a discuta despre posibilitatea de dialog şi pentru a găsi căi de acţiune în acest sens. Ambasadorul Vaticanului în Turcia, Patriarhul Biserice Ortodoxe Turce, Patriarhul Comunităţii Armene din Turcia, Rabinul Şef al Comunităţii Evreieşti din Turcia şi multe alte personalităţi marcante din Turcia au avut dese întâlniri cu Fethullah Gülen, arătând în acest fel cum se poate institui un dialog sincer între oameni de diferite credinţe.

În cursul întâlnirii sale cu Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican (1998), Fethullah Gülen a prezentat o propunere de acţiune fermă pentru oprirea conflictului din Orientul Mijlociu prin conlucrare chiar la faţa locului, acolo unde au apărut cele trei mari religii. Cu acelaşi prilej, a arătat că ştiinţa şi religia sunt două aspecte ale aceluiaşi adevăr: „Oamenii au negat uneori religia în numele ştiinţei şi alteori ştiinţa în numele religiei, pe motiv că punctele lor de vedere ar fi conflictuale. Cunoaşterea vine în întregime de la Creator, iar religia ne-a fost dată de Creator. De unde ar proveni atunci acest conflict între cunoaştere şi religie? În acest sens, eforturile noastre conjugate în direcţia dialogului interconfesional pot avea o contribuţie însemnată la adâncirea înţelegerii şi toleranţei între oameni.”

Fethullah Gülen a denunţat printr-o declaraţie de presă atacurile teroriste de la 11 septembrie împotriva Statelor Unite, considerându-le o lovitură la adresa păcii mondiale care a pus o pată nemeritată pe obrazul credincioşilor: „ (...) terorismul nu poate fi niciodată folosit în numele islamului şi nici pentru atingerea vreunui scop islamic. Teroristul nu poate fi musulman şi musulmanul nu poate fi terorist. Musulmanul nu poate fi decât un reprezentant şi un simbol al păcii, bunăstării şi prosperităţii.”

Eforturile întreprinse de Fethullah Gülen pentru pacea mondială au avut ecou în numeroase conferinţe şi simpozioane. „Simpozionul Eroilor Păcii” (11-13 aprilie 2003) găzduit de Universitatea Texas din Austin a prilejuit alcătuirea unei liste a luptătorilor pentru pace pe parcursul a 5.000 de ani de istorie a omenirii. Numele lui Fethullah Gülen a fost încris printre cele ale eroilor contemporani în lupta pentru pace, pe aceeaşi listă în care se regăseau Iisus, Buddha, Gandhi, Martin Luther King Jr. şi Maica Tereza.

Lumea musulmană, o revistă dedicată studiului islamului şi al relaţiilor dintre creştini şi musulmani, a publicat într-un număr special intitulat Islamul în Turcia contemporană: contribuţiile lui Fethullah Gülen o serie de articole ale unor specialişti în domeniu (vol. 95, nr. 3, iulie 2005).

Universitatea Rice din Houston, Texas, a găzduit în perioada 12-13 noiembrie 2005 conferinţa Islamul în lumea contemporană: Mişcarea lui Fethullah Gülen în gândire şi practică. Participanţi din diferite ţări, pornind de la moduri diverse de abordare, au vorbit despre personalitatea lui Fethullah Gülen şi activităţile sale, precum şi despre mişcarea lui Fethullah Gülen.

Fethullah Gülen contribuie cu articole la o serie de ziare şi reviste. Totodată, scrie articolul de fond pentru mai multe reviste. O parte din scrierile sale au fost traduse în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

La inspiraţia lui Fethullah Gülen, o serie de instituţii şcolare au înfiinţat atât în Turcia cât şi peste hotarele ei numeroase organizaţii benevole non-profit, fundaţii şi asociaţii, care acordă burse de studiu.

Deşi este o personalitate bine cunoscută, Fethullah Gülen nu s-a implicat niciodată în viaţa politică propriu-zisă. Printre admiratorii lui Fethullah Gülen se numără jurnalişti de înaltă reputaţie, universitari, personalităţi din televiziune, politicieni şi înalţi oameni de stat din Turcia şi din alte ţări. Ei văd în Fethullah Gülen un adevărat inovator şi un reformator exemplar al societăţii, care transpune în practică ceea ce rosteşte în cuvinte. Un activist în lupta pentru pace, un intelectual, un teolog, mentor, autor şi poet, un mare gânditor şi o călăuză spirituală care şi-a dedicat viaţa căutării soluţiilor pentru vindecarea tarelor societăţii şi asigurarea nevoilor ei spirituale. Tot ei văd în mişcarea iniţiată de Fethullah Gülen o mişcare în sprijinul educaţiei, dar o educaţie nu numai a minţii, ci şi a sufletului şi a inimii,  care să-l învigoreze pe om în întregul fiinţei sale, să-l facă să renască şi să-şi atingă deplina capacitate, spre a putea fi de folos semenilor săi.